Cum să vă evitaţi o investiţie greşită în MLM?

Nu vă grăbiţi.

• Nu lăsaţi pe nimeni să vă grăbească în luarea deciziei. O şansă bună de a începe o afacere de marketing în reţea nu va dispărea peste noapte.
• Cei care spun “intră acum, ori niciodată” vor să spună că persoanele care se vor înscrie mai târziu vor ramâne pe dinafară, ceea ce este un mare neadevăr! Deci, ATENŢIE!

Puneţi întrebări:

1. Despre companie şi angajaşii ei.
2. Despre produse – preţul lor, valoarea lor reală, sursele de aprovizionare şi potenţialul pieţei din zona în care vă aflaţi.
3. Despre taxa de înscriere (inclusiv despre stocul ce trebuie achiziţionat iniţial).
4. Despre garanţia companiei pentru răscumpărarea produselor nevândute.
5. Despre media câştigurilor agenţilor activi.

Obţineţi copii scrise a tuturor materialelor despre compania respectivă.

• Solicitaţi prospecte şi documentaţie de la firmă şi asociaţia profesională respectivă.

Consultaţi-vă cu alţi oameni care au experienţă în produsele companiei.

• Verificaţi dacă produsele sunt într-adevar vândute consumatorilor.

Cercetaţi şi verificaţi toate informatiile.

• Chiar dacă documentele par oficiale, nu înseamnă că sunt complete sau corecte.

Prin ce se deosebeşte o afacere legală de o schemă piramidală mascată?

Schemele piramidale caută să câştige bani pe seama persoanelor recrutate. Companiile de marketing în retea conlucrează cu distribuitorii pentru a câştiga bani împreună, în timp ce aceştia îşi dezvoltă propria afacere din vânzarea de produse sau servicii. Înainte de a intra într-o afacere, fiecare persoană trebuie să investigheze cu atentie oferta. Cea mai simplă metodă de a cunoaşte oferta unei afaceri de marketing în reţea este de a răspunde la urmatoarele trei întrebări:

Cât trebuie sa plateşti pentru a deveni distribuitor (deci care este investiţia)?

• Care este investiţia iniţială? DACA ACEASTA ESTE CONSIDERABILĂ, FIŢI ATENŢI! Suma platită pentru înscrierea într-o companie de marketing în retea este de obicei mică (de regulă costul unui pachet de vânzare sub preţul practicat de companie). Aceste companii au interesul de a face cât mai uşoara şi mai ieftină înscrierea.
• Pe de alta parte, schemele piramidale îşi obţin marea parte a profitului din înscrierea noilor recruţi. De aceea, costul pentru a deveni un distribuitor este de regulă ridicat. ATENTIE: SCHEMELE PIRAMIDALE MASCHEAZA ADESEA COSTURILE DE ÎNSCRIERE CA PARTE DIN BANII NECESARI PREGATIRII, SERVICIILOR COMPUTERIZATE, ACHIZIŢIONĂRII STOCULUI DE PRODUSE, etc. Aceste costuri în realitate s-ar putea sa nu fie deloc scumpe sau “necesare”, dar se va exercita o presiune considerabilă pentru a ca distribuitorul să “beneficieze de toate avantajele acestei oportunităţi”.

Compania răscumpără stocul de produse nevândute?

• Compania răscumpără stocul nevândut? DACA EXISTA ŞANSA SĂ RAMÂNEŢI BLOCAŢI CU TOT STOCUL DE PRODUSE NEVÂNDUTE, FIŢI ATENŢI! Companiile care condiţionează intrarea în afacere de cumpărarea unui stoc iniţial, de regulă răscumpără produsele nevândute, dacă distribuitorul se decide să iasă din afacere.
• Unele ţări au impus prin lege garanţia răscumpărării produselor, într-o peroadă de timp limitată. Codul de Etică adoptat de asociaţiile de vânzări directe recomandă ca răscumpărarea să se facă la cel puţin 90% din costurile iniţiale.

Produsele companiei sunt vândute consumatorilor?

• Vânzarile se fac către consumatori? DACA RASPUNSUL ESTE NU (SAU NU PREA MULTE), EVITAŢI OFERTA! Acesta este un element cheie. Companiile de marketing în reţea (ca şi alte metode de desfacere) depind de vânzările făcute consumatorilor şi de crearea unei pieţe. Acest lucru impune existenţa unor produse de calitate, la preţuri competitive.
• Pe de altă parte, schemele piramidale nu se bazează pe vânzarile de produse către consumatori. Profiturile sunt realizate din volumul de vânzari către noile persoane recrutate. Acestea cumpără produsele din obligaţia de a se înscrie, nu pentru că acestea ar fi bune sau la un pret avantajos. Stocul cumpărat nu se răscumpără în cazul schemelor piramidale.

Ce trebuie să ştim despre schemele piramidale?

1. Sunt necâstigatoare. Schema piramidală se bazează pe o matematică simplă: există puţini câştigători şi foarte mulţi participanţi care îşi pierd investiţiile. Câştigurile sunt plătite din banii pierduţi de cei mulţi.
2. Sunt frauduloase. În mod conştient sau nu, participanţii la o schema piramidală îi păcălesc pe cei care sunt recrutaţi. Dacă li s-ar explica şansele scăzute de a obţine un profit, puţine persoane ar plăti să intre în schemă.
3. Sunt ilegale. Există un risc real ca o schemă piramidală să fie oprită de autorităţi, iar participanţii să fie pasibili de pedeapsă.

De ce ar vrea cineva să se înscrie într-o schema piramidală?

Cei ce promoveaza aceste scheme sunt maeştrii în psihologia maselor. La întrunirile de recrutare se creeaza o adevarată frenezie, o atmosferă de entuziasm în care presiunea exercitată de grup şi promisiunile unor venituri peste noapte manevrează lăcomia sau frica oamenilor de a pierde o afacere bună. Întrebările şi verificările sunt descurajate. Este greu ca o persoană să facă faţă unei astfel de oferte, dacă nu este conştientă de faptul că schema este măsluita împotriva sa.

Piramidele mascate – lupul în blana de oaie.

Unii promotori de scheme piramidale încearcă să le mascheze ca fiind metode de marketing în reţea. Marketingul în reţea este o metoda de afaceri legală, în care se construieşte o reţea de distribuitori independenţi pentru a vinde produse de larg consum.

Pentru a apărea ca o companie de marketing în retea, o schema piramidală apelează la o linie de produse şi susţine că are ca scop comercializarea acestora. Cu toate acestea, efortul real depus în vânzarea produselor este infim sau complet inexistent. În schimb, banii se colectează în stilul tipic schemelor piramidelor: prin recrutare. Caracteristica acestor piramide constă în faptul că noii distribuitori sunt nevoiti sa cumpere cantităţi mari şi costisitoare de produse, atunci când se înscriu în schemă.

• De exemplu, se poate întâmpla ca o persoană să cumpere produse fără nici un fel de valoare în schimbul a 500 de dolari pentru a deveni “distribuitor”. Persoana care a recrutat-o primeşte 250 de dolari (un comision de 50%) şi 250 de dolari merg la vârful piramidei (compania, în cazul nostru). Observaţi asemănarea cu procedeul de la schema piramidală TEAM-PARTNER descrisă mai devreme.

Majoritatea piramidelor mascate nu sunt atât de uşor de demascat. Companiile care practică aceste scheme piramidale aleg adesea produse care costă puţin pentru a fi fabricate şi care nu au nici un fel de valoare stabilită de piaţă, cum ar fi produse noi, miraculoase, cure exotice etc. Acest lucru îngreunează studiul pieţei despre existenţa unei solicitări adevarate pentru produsele vândute. Cea mai buna metodă de a evita o schemă piramidală frauduloasă mascată constă în a deosebi o afacere legală de una frauduloasă.

Ce sunt schemele piramidale?

Schemele piramidale (sau jocurile financiare piramidale) sunt nişte proceduri ilegale de câştig, construite virtual sub forma unei piramide sau a unei structuri piramidale, în care straturile (nivelurile) piramidei sunt alcătuite din persoane care plătesc o anumită sumă la intrarea în schemă.
Regula generala de câstig este foarte simplă: persoanele care ajung în fruntea priramidei pot câştiga bani, numai dacă mai intră în schemă o mulţime de oameni la baza piramidei. Fiecare persoană trebuie să plătească o taxa de intrare, după care este obligat să recruteze alţi oameni care să achite şi ei taxa de intrare. Câştigul lor este format din suma taxelor de intrare a persoanelor de la baza piramidei.
Deci oamenii care intră la baza piramidei dau bani pentru câţiva oameni aflaţi în vârf. Fiecare nou participant plăteşte pentru şansa de a ajunge în vârf şi pentru a profita de plăţile celor care vor intra în joc mai târziu. Aceste scheme piramidale de câstig se mai numesc "jocuri de într-ajutorare" sau "fonduri comune închise" sau "cluburi de finanţare şi investiţii închise", etc.

• De exemplu, pentru a intra în schema jocului TEAM-PARTNER (care a funcţionat în Germania între anii 1990-1993), o persoană trebuia să se plătească o suma de 1.000 DM, ceea ce asigura un loc la baza piramidei. Schema era o piamidă binară închisă, deci cu 2 ramuri la fiecare nivel, pe maximum 9 niveluri. Regula plăţilor câstigurilor era urmatoarea: 500 DM mergeau la sponsor (partenerul care a recrutat persoana respectivă) şi care se afla pe un nivel mai sus în piramidă, iar 500 DM la partenerul din vârful piramidei, promotorul schemei. Dupa un anumit timp, piramida se completa la maximum, iar promotorul câstiga 16.000 DM, în timp ce persoana nou intrată şi ceilalti de la baza piramidei se trezeau cu 1.000 DM mai saraci. Când promotorul schemei a intrat în posesia banilor, el a dispărut. Fiind eliminat din joc, urmatorul nivel a devenit vârful piramidei. Abia atunci au început cei doi aflaţi pe al doilea nivel să aibă profit. Pentru a fi platiti cei doi din vârf, trebuia să se recruteze 32 de persoane la baza piramidei. Jocul piramidal a continuat o perioadă, schema mărindu-se cu noi doritori de câştiguri uşoare.
• Analiza exemplului de mai sus ne arată următoarele: de fiecare dată când un nou nivel ajungea să fie în vârful piramidei, la baza ei trebuia adăugat un nou nivel, de două ori mai mare decât cel precedent. Dacă se găseau destui participanti noi, cei 16 parteneri de pe nivelul al 4-lea aveau şansa să ajungă în vârf, dacă mai intrau 512 recruti, care sa plateasca fiecare câte 1.000 de dolari. Evident, piramida s-a prăbuşit, în timp ce peste 2.000 de oameni n-au mai ajuns în vârf. Pentru ca fiecare partener dintr-o schemă piramidă să poată ajunge la profit este nevoie de un val inepuizabil de noi participanţi. În realitate, numărul participanţilor este limitat şi fiecare nivel nou de participanti are o sansă mai scăzută de a recruta alţi oameni, deci o mai mare şansă de a pierde banii.
• Bibliografie recomandată: "Marea panoramă" de Edward Ludbrook, pag.78-80, Editura Digital Data Cluj, (Colecţia Multi-Level Marketing www.digitaldata.ro)